Aphorismi

Tudor Călin Rațiu
4 min readApr 5, 2022

Opusul războiului nu e armistițiul, ci pacea.

Ca să știi că o țară preferă războiul păcii, uită-te la câte războaie putea să evite și a evitat și la câte războaie putea să evite și nu a evitat: dacă acea țară nu a evitat mai multe războaie decât câte a evitat, ea preferă războiul păcii.[i]

Cel care nu se teme nici de moarte şi nici să-și ucidă dușmanul care vine să-l omoare nu se teme nici de război.

Cu fricoșii nu e voie la război, așa cum se arată în cartea pe care creștinii o numesc „Vechiul Testament”.

Mulțumită lui La Rochefoucauld, multe virtuți nu mai sunt vicii deghizate cu succes.

Uneori mă contrazic cu La Rochefoucauld. Fricosul, când îndrăznește, își pierde frica și își câștigă curajul deopotrivă.

Prin ceea ce faci ca să te debestializezi te și civilizezi.

La masă, așa cum mă sfătuiește Isus, fiul lui Sirah, nu clefăi.

Dar nu sunt singurul pentru care religia este un mijloc deopotrivă de debestializare și de civilizare.

Schimbând religia, îl poți descoperi, ca Stefan Zweig, pe Erasums din Rotterdam.

Prin ceea ce faci ca să nu devii demn de neîncredere rămâi demn de încredere: păstrarea secretului celuilalt.[ii]

Dacă ești intelectual, înainte de a acționa, vrei să înțelegi lumea; iar dacă ești și moral, vrei și să te ferești de rău și să faci binele.

Într-o țară, cu cât mai mulți oameni sunt deopotrivă intelectuali şi morali, cu atât mai bine va fi.

Potrivit lui Frédéric Beigbeder, cei care au o origine comună evoluează diferit pentru că sunt diferiți. (Un roman francez)

Cu cât mai bine te porți cu oamenii, chiar dacă nu au aceeași religie ca și tine, cu atât mai bine se vor purta și ei cu tine.

Omul de știință nu are încredere că o ipoteză este adevărată sau falsă fără a o testa.

Omul de știință, dacă este unul religios, devine om universal.

Omul universal le face pe toate una.

Înțelepciunea este așa cum spune Solomon: ea e mai de preț decât aurul: ai nevoie de înțelepciune ca să știi ce să faci cu aurul, niciodată invers.

Geniul învață din experiență cum să le facă pe toate, ca Leonardo da Vinci.

Geniul nu e nimeni altul decât înțeleptul.[iii]

Cu cât ești mai prost, cu atât înțelegi mai puțin.[iv]

Prostul crede că ateismul nu e o dovadă de nebunie — contrar lui David –, ci de deștepciune.

Pentru a nu confunda frumusețea cu deșteptăciunea: nu doar o femeie frumoasă, ci și un bărbat frumos, pot fi proști.

Fără femei ne-am plictisi și nu am avea pe cine iubi.

În viața erotică, dacă ești atent la ceea ce-ți spun femeile, înveți să nu le faci ceea ce nu le place.

Oricât de dor ți-ar fi, nu poți să te întorci în trecut ca să-l trăiești din nou; tot ce poți face este să retrăiești, chiar la fel de intens, fie în prezent, fie în viitor, ceea ce ai mai trăit…

„Reminiscențele trecutului” de Lisa Joy este o variațiune pe tema nevoii de a revizita trecutul. Nostalgicul vrea să se întoarcă în trecut ca să-l retrăiască, dar nu poate decât să trăiască din nou și chiar la fel de intens ceea ce a trăit în trecut, fără să se întoarcă acolo.

Toate cărțile pe care nu le-am citit sunt ca toate cărțile pe care le-am recitit: nu m-au făcut mai erudit.

Sunt Platon. Mă deghizez în Socrate și vreau să aflu de la alții ceea ce nu știu. (Răspuns la o dezbatere cu privire identitatea lui Socrate.)

Când adorm, somnul meu se trezește; iar când mă trezesc, somnul meu adoarme.

– De unde știi că nu visezi acum?

– Sunt treaz…

– De unde știi că ești treaz?

– Așa, putem continua la infinit, însă asta nu înseamnă că vorbesc împotriva adevărului.

Cunoscând semnificația unei afirmații, îi cunoști și valoarea de adevăr.

Să considerăm afirmația următoare:

„Un om citește o carte.”

Cum înțelegi această afirmație? Există un om care citește o carte?

Dar valoarea ei de adevăr: cum știi care este? Dacă există un om care citește o carte, afirmația e adevărată; iar dacă nu există, nu e.

De unde rezultă că pentru a să ști care e valoare de adevăr a afirmației, trebuie să cunoști ce semnificație are ea mai întâi.

Când îți dai seama că înțeleg ceea ce îmi spui, știi că am minte.

Timpul? Cât mai am până când voi muri.

Îl contrazice moartea clinică pe Epicur, potrvit căruia, când tu ești, moartea nu e, iar când moartea este, tu nu ești?

– Creație sau evoluție?

– Unii cred doar în evoluției (cum sunt ateii), iar alții doar în creație (cum sunt unii oameni credincioși), iar alții în ambele (cum sunt alți oameni credincioși).

Orice scriitor este și solitar, nu și invers. Am trăit această asimetrie. Mi-a plăcut dintotdeauna să fiu solitar și nu am fost întotdeauna scriitor.

Cu cât te dai mai mult cu bicicleta, cu atât îți slăbești mai mult slăbiciunile și cu atât îți întărești mai mult puterile.

Cu cât asculți mai multă muzică atunci când te dai cu bicicleta, cu atât ești mai atent la muzica de care te bucuri și cu atât ești mai puțin atent la tine și la cei din jur.

Muzica? În ceea ce mă privește, gândesc ca un matematician, care nu se raportează la fel la întreg și la parte: nu-mi place muzica, deoarece nu-mi plac toate genurile muzicale.

Arhivă personală: Cu bicicleta

[i] O țară care preferă războiul păcii, evită foarte puține războaie.

[ii] Cel care m-a inspirat este Isus, fiul lui Sirah.

[iii] Dacă nimeni nu e mai înțelept decât Solomon, atunci el e și cel mai mare geniu.

[iv] Cu cât ești mai înțelept, cu atât înțelegi mai mult.

--

--